LaSer Blog

Ambasada Republicii Moldova la Berlin….
nu, nu este primaria din Grozesti

Am reusit azi sa ajungem la Ambasada Moldovei din Berlin si am votat. Eram numerele 22 si 23 pe lista (la ora 11:30), spre ora 16:00 votasera 60 de persoane (am aflat de la niste prieteni).
Pe 5 aprilie am ramas acasa. Avand experienta amara a alegerilor din 2005, am zis ca nu se merita, oricum se vor gasi tradatori in tabara opozitiei. Urmarind, insa, atent evenimentele din Moldova din perioada de dupa 7 aprilie, ne-am convins ca de data aceasta trebuie sa votam. Dum spiro spero – am zis. Mai ca-mi tremura mana in cabina de votare. De parca as fi hotarat soarta intregii omeniri, nu numai a RM. In orice caz, suntem impacati ca am facut ce am putut.
Uff! rezultatele preliminare sunt aiurea, dar sa avem putintica rabdare… Sper ca exit-poll-ul n-a trisat rezultatele, si ca sunt reale…

Ca multi altii, am ramas surprinsa de rezultatele ultimului sondaj al „Barometrului de opinie publica“. Marian Lupu a devenit in scurt timp atat de popular, incat sa fie pe locul trei in top? Nu stiu de ce, dar persoana sa imi provoaca prea multe intrebari.

Prima intrebare care mi-am pus-o este cine va vota cu acest politician atat de controversat, dupa mine. Marian Lupu are tinuta si stie sa se exprime frumos – fapt laudabil. Este demn de a fi un exemplu pentru multi politicieni din Republica Moldova, carora le lipseste acest talent si il apreciez pentru acest fapt. Nu este insa de ajuns, pentru mine contand faptele sale.

De ce a acceptat sa intre in tabara comunistilor? O explicatie posibila ar fi ca simtindu-se in floarea varstei, capabil si dornic de a schimba lucrurile spre bine in tara, nu a putut astepta o alta guvernare. Indiferent sub ce umbrela politica, a vrut sa fie de folos Moldovei. Inteligent fiind, oare nu si-a dat intre timp seama ca e „putred marul“ in partid si chiar daca ai vointa si elan, nu poti iesi din cuvantul sefului?

Pasii sai erau usor de prezis. Era de asteptat sa-i paraseasca pe comunisti dupa evenimentele din 7 aprilie, insa cred ca a luat prea tarziu decizia. Ar fi fost bine sa se hotarasca inainte de a face acea declaratie stupida si perfida cu privire la amnistierea atat a victimelor, cat si a calailor. Dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Pentru mine, insa, el nu mai este credibil. Cinstit ar fi fost sa se retraga pentru un timp din viata politica si sa mediteze asupra faptelor sale. Sau poate el considera ca nu a facut greseli? Posibil. De ce, insa, era asa usor de prezis la ce partid va adera? La partidul lui Tarlev nu se putea alipi. Tarlev si Lupu – e de ras. Diacov si Lupu, insa, sunt un cuplu prfect – e de plans. Nici la stanga – nici la dreapta, nici inainte – nici inapoi. In 2005 si acesta a votat presedintele comunist.

Totusi, care este electoratul-tinta al Partidului Democrat? Ma indoiesc ca batranii si taranii, care au votat comunistii pe 5 aprilie, vor vota cu Lupu. Acestia stiu numai de Voronin si au incredere doar in el. Ei n-au nevoie de vorbe frumoase.

Il vor vota tinerii, intelectualii, anticomunistii? Un anticomunist convins voteaza mai degraba un partid liberal. Vor vota acei care inteleg ca timpul comunistilor a trecut si ca e necesar sa plece de pe scena politica, dar le e frica de democratii radicali. Vorba lui Caragiale : „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica (…) Din această dilemă nu puteţi ieşi… „ PD-ul va lua voturile AMN-ului! Asta ar putea explica de ce, potrivit sondajului, AMN-ul nu trece pragul electoral.

Moldova are nevoie de schimbari radicale! PL, PLDM si AMN au si ele parti umbroase. Nu pot spune nici eu ca sunt incantata de actiunile lor. Si nu-mi fac iluzii. Daca vor ajunge la putere, viata in Moldova nu se va schimva radical spre bine. Ne asteapta timpuri grele. Insa nu vad, la moment, o solutie mai buna. Ei sunt cel putin anticomunisti decisi, spre deosebire de PD.

Adeptii lui Marian Lupu ma pot contrazice. Dar el ramane pentru mine un personaj al metamorfozelor, ce-mi starneste prea multe intrebari si indoieli. Personaj complex… Cat priveste partidul la care a aderat – e dubios prin excelenta. E parerea mea de alegator…

Mulți români cunosc numele Mariei Cebotari (Cebotaru).  Puțini însă ştiu că Maria Cebotari a fost o interpretă de operă de talie internațională.

Am fost plăcut surprins sa descopăr că in oraşul de pe Elba, Dresda sau Dresden (în germană), există o stradă ce poartă numele renumitei interprete de origine română.

De ce la Dresda? Fiindcă Maria Cebotari în perioada interbelică a fost interpretă la Semperoper din acest oraș. Semperoper este una din cele mai vestite si mai frumoase Opere din Europa și din lume. Străzi ce poartă numele interpretei mai există și la Viena și Salzburg.

În Republica Moldova și România Maria Cebotari a început sa fie omagiată abia după căderea comunismului. Chiar și un interpret de operă putea fi considerat trădător, dacă a evoluat în Germania nazistă…

Strada Maria Cebotari din orașul Dresda, Germania.

Nu, nu m-am ticnit, sint patit . Cu vreo 5-6 ani in urma mergeam cu masina cu un prieten prin Hincesti si dintr-o data ne-am trezit cu un cal pe capota… Slava Domnului, am ramas numai cu sperietura si cu masina stricata!

Ieri citeam revista Clubului German al Automobilistilor (ADAC) si, spre surprinderea mea, am gasit unele indicatii cum sa te comporti atunci cind treci pe linga un cal. E firesc ca mi-a venit imediat in gind itimplarea de la Hincesti . Uitati-va ce ii sfatuie ADAC-ul pe soferii germani: Caii sint foarte speriosi, vad neclar si nu pot vedea nimic cu coada ochiului. Ei se sperie foarte usor din cauza sunetelor si miscarilor bruste. De aceea pentru calatori este important sa fie foarte atenti cind trec pe linga ei. Mai ales atunci cind depasesti un cal cu masina. La depasire trebuie sa conteneti si sa tii distanta cit mai mare de cal, in nici un caz nu trebuie sa semnalizezi cu sirena, cu lumina, sau sa accelerezi instantaneu. Daca vedeti ca calul devine nervos, mai bine opriti masina si asteptati pina calul se linisteste, sau se indeparteaza.

Tema este pentru Basarabia si Romania una foarte actuala, deoarece cu greu poti gasi o alta tara europeana cu un numar mai mare de cai si carute pe strazi. Din punct de vedere statistic eu nu voi mai avea de a face, probabil, cu asa perepetii (sper si Doamne fereste!), deoarece se intimpla destul de rar si este inprobabil sa mi se intimple acelasi lucru de doua ori. Pentru cei ce inca nu au avut astfel de accidente, sper ca sfaturile ADAC-ului nemtesc sa ii ajute sa descreasca probabilitatea ca un astfel “eveniment” sa se intimple!

Key for Quality (from www.we-plan.de)

V-ati intrebat vreo data care este definitia calitatii? Conform ISO 9000, standardul international ce reglamenteaza introducerea unui sistem de control a calitatii in organizatii indiferent de ramura si marime, calitatea este definita ca “gradul in care o multime de caracteristici inerente indeplinesc cerinte”. Pentru a evita confuziile datorita traducerii, dau si varianta engleza a definitiei, deoarece standardul a fost initial formulat in limba engleza: “Quality: degree to which a set of inherent characteristics fulfils requirements”.

Deci, la baza calitatii stau anumite “cerinte” fata de un anumit produs. Este clar ca cerintele fata de produse sint determinate de consumator/client, legiuitor etc. In cazul blogurilor, care sint tot produse, cerintele sint, dupa parerea mea, in mare parte, daca nu totalmente, determinate de cititor si mai putin de legiuitor (sa-si mai puna Voronin pofta-n cui ). Fiecare cititor are anumite cerince fata de un anumit blog. Aceste cerinte nu sint intotdeauna constientizate de catre cititor, dar ele exista cu siguranta. Daca acestea sint indeplinite suta la suta, atunci blogul este de calitate buna, daca sint indeplinite numai partial sau deloc, blogul este de calitate proasta, cu toate ca blogul poate avea multe alte caracteristici, dar care nu sint de importanta pentru cititor si nu se afla pe lista lui de valori. Cititorul poate accepta aceste caracteristici adaugatoare ca bonus, insa numai dupa ce cerintele personale sint indeplinite.

Faptul ca un blog are multe comentarii (de la cititori diferiti), este un indiciu ca blogul are multi cititori, deoarece numarul de cititotri este direct proportional cu numarul de comentarii (citisem undeva ca ~3% din vizitatori indraznesc sa scrie comentarii). De aici reiese ca un blog cu multe comentarii indeplineste “cerintele” multor cititori – daca nu ar fi asa, nu l-ar vizita. Deci, conform definitiei calitatii, un astfel de blog este de calitate pentru cei ce il citesc! Iar deoarece cei ce il citesc sint multi, blogul este perceput de o buna parte a “societatii cititorilor de bloguri”, constient sau inconstient, ca fiind calitativ. Reiesind din cele spuse, raspunsul la intrebarea din titlu poate fi, dupa parerea mea, numai unul afirmativ – DA!

Si cum ramine cu blogurile de felul muligambia.com? Faptul, ca un astfel de blog are in Basarabia mult mai multe comentarii in comparatie cu alte bloguri, ne vorbeste despre nivelul mediocru al “cerintelor” cititorilor de bloguri dintre Prut si Nistru. Un fost coleg de la Colegiul de Informatica la intrebarea dirigintei “ce isi doreste el de la viitor?” a raspus ca “el nu vrea prea multe de la viitor, deoarece standardele lui personale sint departe de cele europene”. Ca sa-l parafrazez pe colegul meu, pot spune ca standardele si cerintele multor cititori de bloguri, si nu numai, din Basarabia sint departe de cele ideale… si au ca punct de referinta pentru calitate, nu de rare ori, ceva asemanator cu muligambia.com & co. Trist, dar, dupa parerea mea, adevarat!

Astfel spunea o colega de facultate, mai in gluma, mai in serios, adoptand versul bacovian la realitatea sa. Zambind, ii raspundeam ca inteleg ce are in vedere si ca s-ar putea sa aiba dreptate.

Am absolvit facultatea de zece ani, dar deseori ma duce gandul la cei cinci ani petrecuti la Universitatea Pedagogica. Am amintiri frumoase, dar si unele de alta natura.
Sunt de parerea ca sistemul universitar din Moldova lasa multe de dorit pana a fi unul modern. Ma refer in particular la continutul si organizarea studiului.

Anul intai a fost pentru mine si multi din colegii mei o mare dezamagire. Intorcandu-ma din Romania, unde absolvisem liceul, ma asteptam la aceeasi atmosfera destinsa, relaxata si placuta, pe care o avusem in etapa anterioara de formare. Si mai important – eram avida de cunostinte noi. Spre marea mea mirare, insa, a trebuit sa constat ca eram obligata sa «consum» o sumedenie de cursuri, unele inutile, supraaglomerate si uzate ca continut. Iar la prima sesiune am avut emotii mai mari decat la bacalaureat. Multi ditre colegii mei au trebuit sa paraseasca facultatea dupa aceasta proba. Sunt de acord ca in primul an de studiu trebuie sa se faca o selectie. Trist a fost ca au plecat si colegi inteligenti, bine pregatiti, care pur si simplu n-au rezistat presiunii psihologice, sau nu s-au orientat in «jungla de cunostinte». Am avut putini profesori care ne-au incurajat. Majoritatea erau indiferenti, sau le facea placere sa-i sperie pe cei «slabi de fire». Multi colegi absolvisera scoala medie din sat, nu fusesera niciodata plecati de acasa si aveau nevoie de ajutor, pentru a se putea orienta. Este exemplul si colegei mele cu citatul, care desi in scoala fusese o eleva excelenta, sustinusera foarte bine examenele de admitere, a trebuit in primul an de studiu sa sustina de cateva ori unele examene si colocvii, pana a putea promova. Atmosfera generala chiar adia uneori a plumb si cenusiu.

Deseori ma bantuia gandul sa renunt la studiul de la Universitatea Pedagogica. Totusi nu am facut-o, sperand ca in anii ulteriori voi avea mai multa satisfactie. Sau poate eram prea conservativa, si vroiam sa duc lucrul inceput pana la capat.

Mi-as fi dorit, in anii superiori, sa studiez in profunzime un domeniu. Din pacate, ma tem ca nu am reusit sa fiu foarte buna in ceva anume. Aveam atatea cursuri, care trebuiau parcurse, pentru a promova mai departe, si-mi ramanea putin timp pentru cursurile favorite. Se propuneau prea putine cursuri facultative, totul era obligatoriu, neavand dreptul sa alegem.

Sunt de parerea ca studiul ar fi fost cu mult mai placut si util, daca prevedea mai putine obiecte, insa cu un continut interesant, adaptat timpului si bine structurat. Ma intreb ce procent din puzderia de informatie acumulata a fost de valoare si am reusit s-o retin. Vreo 30 de procente?

Iar profesorilor le-as recomanda sa acorde mai mult timp comunicarii cu studentii, care au nevoie de motivare, sustinere si incurajare intelectuala si morala. Mai ales acum, cand parintii multora sunt departe. Iar multi nu vad rostul studiilor serioase.

Din fericire am avut si cursuri predate la nivel si actuale, ce mi-au motivat prezenta la unversitate. De aceea vreau sa-mi exprim recunostinta celor profesori care au stiut sa ne incurajeze, sa ne orienteze, acordandu-ne libertatea de a ne forma propriile idei si de a alege. Poate ca numai datorita lor, as putea avea rezerve fata de citatul din titlu : «Universitate – cimitir al tineretii mele».

N.B. Sper ca intre timp situatia s-a schimbat spre bine la Universitatea Pedagogica, cel putin aceasta mi-as dori.

Astazi am ajuns intimplator pe Google.md, varianta rusa. Intimplator, deoarece de obicei folosesc www.google.com sau www.google.de. Ceea ce mi-a atras atentia pe varianta .MD este ca baietii de la Google ofera si o varianta pentru “aborigenii” din MoldVova si anume exact asa cum presupune disciplina de partid… in limba “moldoveneasca”.

Mai jos si dovada.

Google.md vorbeste moldoveneste...

S-au scris multe despre fraudarea alegerilor parlamentare din Moldova. Dupa ziua de 20 mai, cind toata lumea a vazut cum un vot poate sa le strice comunistilor “eforturile” de a ramine la putere, am inceput sa-mi pun intrebarea: Daca comunistii au fraudat alegerile, de ce nu au mers pina la capat si nu le-au fraudat in asa fel ca sa aiba mai mult de 61 de deputati in parlament? Astfel nu ar mai fi avut dureri de cap cu “votul de aur” si ar fi putut sarbatori in liniste ziua de nastere a lui Voronin pe 25 mai.

Ar putea exista mai multe variante de raspuns:

- comunistii stau prost cu cifrele si nu au putut calcula exact de cite voturi au nevoie pentru a obtine mai mult de 61 de deputati in parlament; Comunistii stau prost la toate, nu numai la matematica .

- nu au fraudat alegerile; Nu cred. In ultimii ani, numarul populatiei a scazut, rata mortalitatii a crescut, iar conform comunistilor numarul alegatorilor a crescut. Iasrasi cam slabut cu matematica!

- intentionat nu au dorit sa acumuleze mai mult de 61 de mandate. Dupa parerea mea, acesta este cel mai periculos raspuns, deoarece poate insemna ca teatrul inceput pe 7 aprilie inca nu a luat sfirsit, iar comunistii se afla inca la mijlocul scenariului de anihilare completa a opozitiei. Cit de bine functioneaza “votul de aur” pentru a demonta un partid au simtit-o pe propria lor piele PPCD si PSL. Deci, daca in urmatoarele zile opozitia nu o sa reuseasca sa-si apere “votul de aur”, o sa aiba la alegerile viitoare aceeasi soarta ca partidele numite mai sus. Este aceasta logica comunistilor?

Citind stirile despre actiunile de represiune impotriva partcipantilor la demonstratiile anticomuniste, imi apare intrebarea: de ce nu au fost pedepsiti si cei doi baieti care au arborat drapelele UE si Romaniei pe sediile Presedentiei si a Parlamentului??
Dupa cate am vazut, tinerii arestati au fost alesi cam la intamplare. Fortele de ordine nu au fost preocupate de intrebarea daca sunt vinovati sau nu. Dupa logica politiei ar fi evident ca acesti doi tineri sa fie considerati vinovati, indraznind sa arboreze drapelele, poate cei mai vinovati… Ei insa n-au patit nimic, nu au fost batuti, maltratati, injositi. Cel putin, nu s-a scris despre aceasta. Din contra, aratau foarte linistiti si nesperiati in sediul MAI. De ce?
Doamne fereste, sunt impotriva la orice forme de violente impotriva tinerilor partcipanti la evenimente. Fie ca au orientari democrate, sau pur si simplu au fost platiti pentru a provoca. Trebuie sa fie pedepsiti adevaratii vinovati, care au profitat de nemultumirea tinerilor, facandu-si propriile jocuri politice. Nu este asta o dovada ca aceste doua persoane sunt sustinute de putere?