Mai jos va propun o mica statistica a articolelor stiintifice publicate de catre cercetatorii din Republica Moldova in reviste stiintifice internationale in perioada anilor 1990-2010.
Daca e mult sau e putin publicat la nivel international, trebuie fiecare sa decida pentru sine. Eu nu vreau sa comentez. Cert este ca exista totusi cercetatori din Republica Moldova care reusesc sa publice in reviste stiintifice de renume international. (more…)
Ştiinţa este fascinantă nu numai datorită faptului că descoperă noi şi noi domenii de cercetare, dar şi datorită capacităţii sale de a descoperi lucruri absolut noi in domeniile “vechi de când lumea”, unde nimeni nu s-ar aştepta să se mai facă vreo descoperire uluitoare. Puţini îşi pot închipui că şi bine cunoscuta optică geometrică poate fi reconsiderată sau redescoperită de ştiinţă.
Orice persoană, iniţiată într-o măsură oarecare în fizică, cunoaşte că toate materialele pot fi caracterizate, din punct de vedere al interacţiunii lor cu câmpurile electromagnetice, prin doi parametri, numiţi permeabilitatea magnetică (μ) şi permitivitatea electrică (ε). Aceşti parametri determină complet modul de interacţiune a radiaţiei electromagnetice cu materialul respectiv. Cei mai puţin iniţiaţi în fizică nu sunt familiarizaţi cu μ si ε, ci cu indicele de refracţie n, care nu este altceva decât o generalizare a celor doi parametri (μ si ε) în unul singur (n). Până nu demult se considera că indicele de refracţie al materialelor obişnuite, cum ar fi, de exemplu, arhicunoscutul Si, poate lua numai valori pozitive mai mari decât 1. Insă nimeni nu ne împiedică sa considerăm, cel puţin imaginar, că există materiale la care indicele de refracţie ia valori mai mici ca 1, sau chiar negative. (more…)
Calculatorul s-a infiltrat in viata noastra de toate zilele atit de puternic, incit putini dintre utilizatori isi mai pun intrebarea cum functioneaza un calculator si cum de reuseste o “cutie” atit de mica sa faca atitea “minuni”. Calculatorul modern a fost posibil de realizat numai datorita unor inventii geniale: tranzistorul si cipul integrat. Interesant este ca la baza celor mai multe cipuri integrate moderne (>90%) sta Siliciul, care nu este altceva decit varianta “neoxidata” a …. nisipului.
Mai jos va propun sa vizionati un mic film (in limba engleza) care relateaza cum sint realizate cipurile electronice integrate moderne, fara de care viata moderna pur si simplu nu ar fi posibila!
