LaSer Blog

Cu citiva ani in urma privisem la un post de televiziune german o secventa unde fosta stea a fotbalului german, Juergen Klinsmann, punea niste sticle cu apa calda linga niste bebelusi intr-un spital. O astfel de actiune privita de un occidental este destul de neobisnuita. Pentru mine, insa, nu era ceva iesit din comun si parca imi spunea inima ca in reportaj merge vorba de Basarabia. Intr-adevar, Jurgen Klinsmann era in vizita in … Republic of Moldova.

Am fost placut surprins, daca se poate spune asa ceva in astfel de situatii, sa aflu ca fostul atacant german are o fundatie de ajutorare a copiilor din Republica Moldova, Romania si Bulgaria. Fundatia se numeste Agapedia si initial se ocupa de ingrijirea copiilor abandonati. In prezent, insa, a deschis la Chisinau si un centru medical mobil “Mobimed”, precum si un centru ginecologic. Centrul medical mobil viziteaza satele in care lipseste complet asistenta medicala, iar cel ginecologic ofera asistenta medicala gratuita femeilor aflate la nevoie.

Multi nemti il socot pe Juergen Klinsmann un pic neconventional, americanizat si deaceea nu il prea au la inima. Pentru mine, insa, Klinsmann nu este numai o fosta stea de fotbal, dar si un om cu inima mare. Poate daca nu a fi facut ceea ce face pentru Moldova nu asi fi remarcat lucrul acesta.

După cum am mai scris în articolul Moldauhafen, cuvântul Moldau este numele în limba germană al Moldovei. Tot Moldau, însă, numesc nemţii și cel mai mare râu al Cehiei, care este un afluent al Elbei având o lungime de 440 km și un debit de 150 m3/sec.

Cel mai cunoscut oraș străbătut de acest râu este însăși capitala Cehiei – Praga. Cine a vizitat Praga cred ca o să încerce sa-și reamintească cum se numea râul ce străbate orașul. Surprinzător o să ajungă la concluzia că, de fapt, râul ce numea Vltava și nu Moldau. Este adevărat – Vltava este numele ceh al acestui râu. Moldau este numit numai de nemţi.

De ce nemții folosesc cuvântul Moldau pentru a numi acest râu nu este pentru mine destul de clar. Cu atât mai mult că însăși denumirea cehă a râului – Vltava – este de origine germanică (Wilth-ahwa - „o apă curată și sălbatică“ ) și nemții nu ar fi trebuit să inventeze o altă denumire.

Tragedie mare in Germania. Un fost elev a unei școli din orașelul Winnenden a ucis ieri, 11.03.2009, 15 persoane (9 elevi, 3 profesoare și trei lucrători a unei firme). Cauzele masacrului nu sunt cunoscute, dar se speculează.

Ca reacţie, unii cer să fie interzise jocurile pe calculator (cele brutale desigur). Alții cer să se schimbe legea de păstrare a armelor, etc. Aceleași discuţii ca în 2002. Atunci de asemenea un fost elev a ucis 16 persoane la un liceu din Erfurt.

Nu vreau să comentez mult pe această temă. Mă întreb dacă astfel de cazuri pot fi prevenite? Aceste persoane sunt bolnave, dar cum pot fi “diagnosticaţi” și în final ajutaţi?

Moldau sau Moldavien este numele Moldovei în limba germană. Interesant este faptul ca nemţii folosesc numele “Moldau” și pentru alte denumiri, decât pentru a identifica mica țarișoară din Estul Europei. Una din acestea este Moldauhafen, ceea ce în traducere înseamnă “portul Moldau”, sau cum ar spune basarabenii, “portul Moldovei”.

Și mai neobişnuit este faptul că Moldauhafen este parte componentă a portului din Hamburg, dar este folosit de flota fluvială a Cehiei. Cine cunoaște puţin harta Europei știe că orașul Hamburg se află la mai mult de 600 km de hotarele Cehiei.

Cum au ajuns cehii să folosească un port din afara hotarelor ţării lor? Conform tratatului de la Versailles din 1919, Germania a fost obligată să închirieze Cehoslovaciei o parte a portului din Hamburg pentru o perioadă de 99 de ani. După destrămarea Cehoslovaciei, portul a fost folosit preponderent de flota fluvială a Cehiei. Acest port este unica ieșire la mare a acestei tări, râul Elba facând legătura dintre Republica Cehă și Moldauhafen din Hamburg.

De ce numesc nemţii acest port Moldauhafen? Probabil este legat de râul Moldau din Cehia. În zilele următoare voi scrie un mic articol și despre acest râu.

Actualul președinte al Germaniei, Horst Koehler, își are într-adevăr rădăcinile în Basarabia. Părinții săi, Eduard Köhler und Elisabeth Köhler, au locuit inițial în nordul Basarabiei, în satul Râșcanovca (aproximativ 30 km la nord de Bălți). În 1940, după ce Basarabia a nimerit în mâinile sovietice în urma pactului Ribbentrop-Molotov, locuitorii de origine germană ai satului au părăsit localitatea.

După aceasta familia Koehler a locuit aproximativ doi ani într-un lagăr de refugiați, iar apoi s-a stabilit în satul Skierbieszów in apropiere de Lublin, Polonia. Aici în 1943 s-a născut actualul președinte german, fiind al șaptelea din cei opt copii ai familiei Koehler.

Horst Koehler este membru al Asociației Nemților Basarabeni din Germania. Una dintre primele vizite oficiale ale sale în calitate de președinte al Germaniei a fost cea făcută la deschiderea Muzeului Nemților Basarabeni. Cine cunoaște limba germană poate găsi mai multe informații despre Asociația Nemților Basarabeni, pe adresa http://www.bessarabien.de/.

Înainte de a deveni președinte al Germaniei, Horst Koehler a fost șeful Fondului Monetar Internațional timp de 4 ani.