LaSer Blog

Mulți români cunosc numele Mariei Cebotari (Cebotaru).  Puțini însă ştiu că Maria Cebotari a fost o interpretă de operă de talie internațională.

Am fost plăcut surprins sa descopăr că in oraşul de pe Elba, Dresda sau Dresden (în germană), există o stradă ce poartă numele renumitei interprete de origine română.

De ce la Dresda? Fiindcă Maria Cebotari în perioada interbelică a fost interpretă la Semperoper din acest oraș. Semperoper este una din cele mai vestite si mai frumoase Opere din Europa și din lume. Străzi ce poartă numele interpretei mai există și la Viena și Salzburg.

În Republica Moldova și România Maria Cebotari a început sa fie omagiată abia după căderea comunismului. Chiar și un interpret de operă putea fi considerat trădător, dacă a evoluat în Germania nazistă…

Strada Maria Cebotari din orașul Dresda, Germania.

Sistemul de asigurari sociale in Germania este destuld de complicat, dar, dupa parerea mea, unul din cele mai generoase din lume. Cea mai interesanta si, concomitent, controversata parte a sistemului social german este asigurarea in cazul de somaj.
Pentru a arata cit de bine o duc somerii din Germania o sa aduc un exemplu ce se refera la o familie de 3 persoane, unde ambii parinti sint someri de citiva ani buni, iar copilul nu a depasit virsta de 14 ani. Veniturile unei astfel de familii sint urmatoarele:

• parintii primesc de la stat fiecare in parte cite ~350 Euro/luna;
• copilul primeste adaugator ~200 Euro/luna (164 Euro sint asa numitii “Kindergeld” – bani pentru copii – care se acorda la toti copiii pina la virsta de 24 ani, indiferent daca parintii lucreaza sau nu);
• statul asigura familiei si o locuinta, care pentru o familie de 3 persoane trebuie sa fie de ~65-70 m². Pretul inchirierii unei astefl de locuinte variaza de la oras la oras, dar in mediu este in jur de 400-500 Euro/luna;
• de asemenea statul plateste si asigurarea medicala pentru toata familia, ~150 Euro/luna.

Deci venitul unei astfel de familii este: 2×350 + 200 + 400 + 150 = 1450 Euro/luna, 900 Euro din aceasta suma primindu-i “curat la buzunar”. Dupa parerea mea, este o suma destul de mare. Primesti de la stat o astfel de suma fara a face nimic!

Da, ar putea spune unii, dar preturile in Germania sint de asa natura, incat o familie nu se poate descurca timp de o luna cu o asa suma. Pentru a raspunde si la aceasta intrebare dau si unele preturi la produsele alimentare de baza din Germania:

• 1l Lapte 1.5% grasime (pasteurizat)- 0.45 Euro,
• 1l Lapte 3,5 % grasime (pasteurizat) – 0.50 Euro,
• 200g smintina 25% grasime – 0.33 Euro,
• 250g unt – 1.00 Euro,
• 5 kg cartofi – 1.5 Euro,
• 10 Oua – 1.00-1.50 Euro (in dependenta de gaini ),
• 800g hrisca – 1.00 Euro,
• 1kg rosii – 2.00 Euro,
• 1kg morcov – 1.00 Euro,
• 1 kg ceapa – 0,35 Euro,
• 1kg de faina – 0.55 Euro,
• 500g macaroane – 0.50 Euro

Cit lapte si oua e posibil de cumparat de 900 de Euro? Printre altele, din pacate, preturile la produsele alimentare la Chisinau sau la Bucuresti nu sint cu mult mai mici! Iar la imbracaminte, spre exemplu, situatia este si mai convenabila in Germania. La reduceri, se pot procura marfuri la pret foarte convenabil, cu mult mai redus decat in Moldova.

Dezavantajul acestui sistem este ca multi din cei ce primesc acest ajutor de la stat nu sunt motivati sa-si caute un servciu. Imediat ce un membru al familiei isi gaseste un serviciu, sa spunem ~1500 Euro netto, ajutorul primit de la stat nu mai este acordat. Deci apartamentul si asigurarea trebuie platite din salariu si, ca rezultat, familia ramine cu aproximativ aceeasi suma de bani in buzunar. Marea diferenta este ca in acest caz, pentru aceasta suma trebuie sa se munceasca…

Barack Obama se afla intre 4 si 5 iunie 2009 intr-o vizita privata la Dresda, Germania. Visita este una, mai mult sau mai putin, controversata din mai multe puncte de vedere. De fapt diplomatia germana ar fi vrut sa il “ademeneasca” la Berlin, dar Obama se pare ca este “suparat” pe Angela Merkel si a refuzat vizita in capitala.

Cauzele supararii sint multimple: incepind de la campania electorala a lui Obama, pozitia Germanie fata de criza economica mondiala si, nu in ultimul rind, “problema” trupelor germane din Afganistan.

In timpul campaniei electorale din SUA, Obama a facut o vizita in Germania si a dorit sa-si tina discurul in fata Portilor Brandenburg. Guvernul german a refuzat aceasta dorinta a lui Obama, oferindu-i un alt loc pentru discurs, motivele fiind de inteles, dupa parerea mea. Angela Merkel era bun prieten cu G. W. Bush si desigur sustinea candidatura republicanilor, nu pe cea a democratilor americani la presedentie.

Dna Merkel nu a sustinut de la bun inceput planurile Washingtonului de pompare masiva de bani in sistemul financiar mondial. Aceasta pozitie a atras multa critica dura din partea responsabililor americani, cancelarul fiind numit “necunoscator” a sistemului financiar.

De asemenea, Germania refuza sa isi mareasca contingentul de soldati in Afganistan (in prezent 4100 soldati) si nu doreste sa isi extinda aria de actiune in sudul acestei tari, care este mult mai periculos in comparatie cu nordul, unde se afla trupele germane in prezent.

Faptul ca Administratia Obama incearca sa arate Germaniei ca treburile lumii se pot rezolva si fara aceasta il demonstreaza si vizita lui Obama in Franta, unde se va intilni cu Nicolas Sarkozy de doua ori: la Paris si la ceremonia de comemorare anuala a debarcarii trupelor aliatilor in Normandia in cel de al II-lea razboi mondial. Cu Merkel se va intilni la Dresda numai pentru “citeva minute”.
Ei, dar acestea sint jocuri politice, cu timpul o sa-i treaca supararea lui Obama.

Ceea ce mi-a atras atentia mie cel mai mult cu privire la aceasta vizita a lui Obama in orasul in care locuiesc, sint costurile pe care le suporta Germania pentru o vizita de doua zile a presedintelui: 40 milioane Euro. Suma se compune din cheltuielile enorme pentru asigurarea securitatii, pierderile economice datorita faptului ca centrul Dresdei este blocat complet timp de 2 zile si nu in ultimul rind se datoreaza faptului ca toate spitalele din Dresda trebuie pe durata vizitei sa fie in stare de alerta si pregatite de eventuale atacuri asupra presedintelui american (Doamne fereste!).

Daca fiecare vizita a presedintelui american, undeva in lume, costa 40 milioane de Euro, atunci cred ca metoda cea mai efectiva de a combate criza esconomica este ca Mr. President sa stea acasa si sa nu sa nu faca vizite private prin lume .

P.S.: La costuri de mai adauga si inscriptiile “Welcome Mr. President” de pe toate tramvaile din Dresda . Sa nu ma intelegeti gresit – eu sint fan Obama – dar cind e vorba de 40 de milioane Euro, fac involuntar o paralela cu Voronin (sorry) si reconstructia palatelor din Chisinau.

Germania isi alege astazi, 23 mai, presendintele. Ca si in Moldova (greu de comparat aceste doua tari, dar…) presedintele Germaniei nu este ales direct de popor, dar de Adunarea Federala (Bundesversammlung). In cursa pentru un nou mandat se afla Horst Koehler, Gesine Schwan, Peter Sodann si Frank Rennicke.

- Horts Koehler este actualul presendinte al Germaniei si este sustinut de catre CDU (Uniunea Crestin Democrata), FDP (Partidul Democrat Liber) si de majoritatea candidatilor independenti. Dupa cum am mai scris, Horst Koehler este nascut in Polonia, dar are parinti nemti-basarabeni.

- Gesine Schwan este sutinuta de SPD (Partidul Social Democrat) si der Verzi.

- Peter Sudann este trimis in cursa de partidul Die Linke (Stinga).

- Frank Rennicke este sustinut de catre ultranationalisti NDP (neo-nazisti).

Pentru a fi ales presedinte al Germaniei, candidatul are nevoie de cel putin 613 voturi din totalul de 1224. “Lupta” este destul de strinsa si se va da intre Horst Kohler si Gesine Schwan. Conform CDU, Koehler are asigurate 614 voturi si poate cistiga alegerile din primul tur. Gesine Schawan poate spera la o victorie numai in cazul in care SPD, Verzii si Stinga vor vota pentru ea in unison.

Mai revin la finalul alegerilor. Tineti pumnii “basarabeanului” !

Update 14.31: Horst Koehler a fost ales presedinte al Germaniei cu 613 voturi! La limita, dar suficient

Am fost cu doua saptamini in urma la Ambasada Republicii Moldova la Berlin pentu a rezolva niste probleme personale. In timp ce asteptam, sotia imi reaminteste ca pe 5 aprilie sunt alegeri in Moldova si imi intinde o brosura, ce o gasise pe acolo, cu informatia despre alegerile 2009. M-am uitat la ea un pic “chioris”, deoarece mi-a dat o brosura in limba rusa. Am rugat-o sa-mi dea una in romana, dar ea s-a uitat la mine surprinsa si mi-a spus ca nu sunt in romana – toate sunt in rusa – si sa citesc ceea ce este, daca vreau sa ma informez despre alegeri!

In timp ce mergeam inapoi spre casa am inercat sa-mi explic de ce totusi la Ambasada nu era informatie despre alegeri in limba romana? Am ajuns la urmatoarele raspunsuri posibile:
1. Brosurile in limba romana s-au terminat, deoarece Ambasada este foarte des vizitata de basarabeni. Basarabeni fiind adevarati devoratori de infromatii despre alegeri, au “consumat” toate brosurile in limba romana, raminind numai cele in rusa.
2. Ambasada este vizitata numai de vorbitori de limba rusa si deci angajatii Abasadei, din considerente pur economice , au comandat numai brosuri in limba rusa. De ce sa mai comande si brosuri in limba romana, daca oricum nu are cine le citi.

Probabil sunt si alte raspunsuri posibile la intrebarea mea, dar deoarece nu am primit inca documentele necesare de la Consulat, nu indraznesc sa le numesc.

In rest pot sa spun ca am ramas multumit de Ambasada si asta o spun in modul cel mai serios!!!

Industria farmaceutica, ca si orice alta industrie, este orientata spre profit. La prima vedere nu este ceva neobisnuit. Pentru a supravietui concurentei, firmele farmaceutice au nevoie de investitii, iar cheltuielile pentru ele pot fi acoperite numai din profit. Si la urma urmei, daca toate celelalte industrii, fara exceptie, sunt orientate spre a obtine cat mai mult profit, de ce industria farmaceutica ar trebuie sa se abata de la aceasta “regula”?

O mica analiza, însa, ne arata ca industria farmaceutică nu poate fi comparata cu celelalte industrii, deoarece scopul ei de baza – de a produce medicamente efective pentru tratament – nu este compatibil cu definitia profitului în sensul obisnuit al economiei de piată.

Profitul este în primul rand determinat de cererea si oferta unui anumit produs. Oferta, la randul ei, este determinata de numarul de firme care produc produsul dat. Luand în consideratie faptul ca în ziua de azi piata este suprasaturata cu tot felul de produse, oferta poate fi considerată mai mult sau mai puţin constanta in timp. Deci, ceea ce determina profitul unei firme este, de fapt, cererea.

Pentru orice industrie cererea este determinata de numarul tuturor clientilor ce doresc să cumpere produsul dat. Cu cât e mai mare numarul de doritori, cu atat e mai mare profitul industriei, sau, in particular, al unei firme date. Pentru industria farmaceutica, însa, cererea este determinata de numarul de oameni bolnavi ce cumpara un medicament, nu de buna voie, dar de nevoie. Ca rezultat, ca aceasta industrie sa obtina un profit cat mai mare, este nevoie de un numar cat mai mare de oameni bolnavi. Paradox, pe de o parte, industria farmaceutica produce medicamente ca sa ne trateze, pe de de alta parte, este indirect interesată cât mai mulţi oameni sa fie bolnavi!

Deci, ce doreşte aceasta, sa ne trateze sau sa ne “interneze”?

In pofida crizei economice ce a cuprins intreaga lume, Germania are in continuare acut nevoie de ingineri. An de an situatia la acest capitol se inrautateste. Conform revistei Der Spiegel in fiecare an in Germania se pensioneaza in jur de 37.000 de ingineri, iar institutiile superioare de invatamint produc aproximativ 44.000 de absolventi cu profil ingineresc. In anul 2015 numarul de ingineri ce se vor pensiona va egala numarul de ingineri absolventi. Problema devine si mai acuta luind in consideratie faptul ca in Germania sunt deja 50.000 de posturi ingineresti vacante. Cei mai cautati ingineri sunt in domeniul tehnologiilor informationale si constructiilor de masini.

Situatia din Germania la capitolul ingineri este o sansa enorma pentru tineriii ingineri din estul Europei. Probabil putini viseaza sa ajunga in Germania, deoarece un numar relativ mic de absolventi cunosc limba germana. Ar fi pacat daca aceasta ar fi unica cauza de ce putini tineri est-europeni tind sa ajunga in Germania. De fapt, multe firme germane angajeaza ingineri ce nu cunosc germana, dar poseda bine limba engleza.

Pe de alta parte, limba germana nu este chiar asa greu de invatat…

Cu citiva ani in urma privisem la un post de televiziune german o secventa unde fosta stea a fotbalului german, Juergen Klinsmann, punea niste sticle cu apa calda linga niste bebelusi intr-un spital. O astfel de actiune privita de un occidental este destul de neobisnuita. Pentru mine, insa, nu era ceva iesit din comun si parca imi spunea inima ca in reportaj merge vorba de Basarabia. Intr-adevar, Jurgen Klinsmann era in vizita in … Republic of Moldova.

Am fost placut surprins, daca se poate spune asa ceva in astfel de situatii, sa aflu ca fostul atacant german are o fundatie de ajutorare a copiilor din Republica Moldova, Romania si Bulgaria. Fundatia se numeste Agapedia si initial se ocupa de ingrijirea copiilor abandonati. In prezent, insa, a deschis la Chisinau si un centru medical mobil “Mobimed”, precum si un centru ginecologic. Centrul medical mobil viziteaza satele in care lipseste complet asistenta medicala, iar cel ginecologic ofera asistenta medicala gratuita femeilor aflate la nevoie.

Multi nemti il socot pe Juergen Klinsmann un pic neconventional, americanizat si deaceea nu il prea au la inima. Pentru mine, insa, Klinsmann nu este numai o fosta stea de fotbal, dar si un om cu inima mare. Poate daca nu a fi facut ceea ce face pentru Moldova nu asi fi remarcat lucrul acesta.