LaSer Blog

Germania isi alege astazi, 23 mai, presendintele. Ca si in Moldova (greu de comparat aceste doua tari, dar…) presedintele Germaniei nu este ales direct de popor, dar de Adunarea Federala (Bundesversammlung). In cursa pentru un nou mandat se afla Horst Koehler, Gesine Schwan, Peter Sodann si Frank Rennicke.

- Horts Koehler este actualul presendinte al Germaniei si este sustinut de catre CDU (Uniunea Crestin Democrata), FDP (Partidul Democrat Liber) si de majoritatea candidatilor independenti. Dupa cum am mai scris, Horst Koehler este nascut in Polonia, dar are parinti nemti-basarabeni.

- Gesine Schwan este sutinuta de SPD (Partidul Social Democrat) si der Verzi.

- Peter Sudann este trimis in cursa de partidul Die Linke (Stinga).

- Frank Rennicke este sustinut de catre ultranationalisti NDP (neo-nazisti).

Pentru a fi ales presedinte al Germaniei, candidatul are nevoie de cel putin 613 voturi din totalul de 1224. “Lupta” este destul de strinsa si se va da intre Horst Kohler si Gesine Schwan. Conform CDU, Koehler are asigurate 614 voturi si poate cistiga alegerile din primul tur. Gesine Schawan poate spera la o victorie numai in cazul in care SPD, Verzii si Stinga vor vota pentru ea in unison.

Mai revin la finalul alegerilor. Tineti pumnii “basarabeanului” !

Update 14.31: Horst Koehler a fost ales presedinte al Germaniei cu 613 voturi! La limita, dar suficient

Am fost cu doua saptamini in urma la Ambasada Republicii Moldova la Berlin pentu a rezolva niste probleme personale. In timp ce asteptam, sotia imi reaminteste ca pe 5 aprilie sunt alegeri in Moldova si imi intinde o brosura, ce o gasise pe acolo, cu informatia despre alegerile 2009. M-am uitat la ea un pic “chioris”, deoarece mi-a dat o brosura in limba rusa. Am rugat-o sa-mi dea una in romana, dar ea s-a uitat la mine surprinsa si mi-a spus ca nu sunt in romana – toate sunt in rusa – si sa citesc ceea ce este, daca vreau sa ma informez despre alegeri!

In timp ce mergeam inapoi spre casa am inercat sa-mi explic de ce totusi la Ambasada nu era informatie despre alegeri in limba romana? Am ajuns la urmatoarele raspunsuri posibile:
1. Brosurile in limba romana s-au terminat, deoarece Ambasada este foarte des vizitata de basarabeni. Basarabeni fiind adevarati devoratori de infromatii despre alegeri, au “consumat” toate brosurile in limba romana, raminind numai cele in rusa.
2. Ambasada este vizitata numai de vorbitori de limba rusa si deci angajatii Abasadei, din considerente pur economice , au comandat numai brosuri in limba rusa. De ce sa mai comande si brosuri in limba romana, daca oricum nu are cine le citi.

Probabil sunt si alte raspunsuri posibile la intrebarea mea, dar deoarece nu am primit inca documentele necesare de la Consulat, nu indraznesc sa le numesc.

In rest pot sa spun ca am ramas multumit de Ambasada si asta o spun in modul cel mai serios!!!

Industria farmaceutica, ca si orice alta industrie, este orientata spre profit. La prima vedere nu este ceva neobisnuit. Pentru a supravietui concurentei, firmele farmaceutice au nevoie de investitii, iar cheltuielile pentru ele pot fi acoperite numai din profit. Si la urma urmei, daca toate celelalte industrii, fara exceptie, sunt orientate spre a obtine cat mai mult profit, de ce industria farmaceutica ar trebuie sa se abata de la aceasta “regula”?

O mica analiza, însa, ne arata ca industria farmaceutică nu poate fi comparata cu celelalte industrii, deoarece scopul ei de baza – de a produce medicamente efective pentru tratament – nu este compatibil cu definitia profitului în sensul obisnuit al economiei de piată.

Profitul este în primul rand determinat de cererea si oferta unui anumit produs. Oferta, la randul ei, este determinata de numarul de firme care produc produsul dat. Luand în consideratie faptul ca în ziua de azi piata este suprasaturata cu tot felul de produse, oferta poate fi considerată mai mult sau mai puţin constanta in timp. Deci, ceea ce determina profitul unei firme este, de fapt, cererea.

Pentru orice industrie cererea este determinata de numarul tuturor clientilor ce doresc să cumpere produsul dat. Cu cât e mai mare numarul de doritori, cu atat e mai mare profitul industriei, sau, in particular, al unei firme date. Pentru industria farmaceutica, însa, cererea este determinata de numarul de oameni bolnavi ce cumpara un medicament, nu de buna voie, dar de nevoie. Ca rezultat, ca aceasta industrie sa obtina un profit cat mai mare, este nevoie de un numar cat mai mare de oameni bolnavi. Paradox, pe de o parte, industria farmaceutica produce medicamente ca sa ne trateze, pe de de alta parte, este indirect interesată cât mai mulţi oameni sa fie bolnavi!

Deci, ce doreşte aceasta, sa ne trateze sau sa ne “interneze”?

In pofida crizei economice ce a cuprins intreaga lume, Germania are in continuare acut nevoie de ingineri. An de an situatia la acest capitol se inrautateste. Conform revistei Der Spiegel in fiecare an in Germania se pensioneaza in jur de 37.000 de ingineri, iar institutiile superioare de invatamint produc aproximativ 44.000 de absolventi cu profil ingineresc. In anul 2015 numarul de ingineri ce se vor pensiona va egala numarul de ingineri absolventi. Problema devine si mai acuta luind in consideratie faptul ca in Germania sunt deja 50.000 de posturi ingineresti vacante. Cei mai cautati ingineri sunt in domeniul tehnologiilor informationale si constructiilor de masini.

Situatia din Germania la capitolul ingineri este o sansa enorma pentru tineriii ingineri din estul Europei. Probabil putini viseaza sa ajunga in Germania, deoarece un numar relativ mic de absolventi cunosc limba germana. Ar fi pacat daca aceasta ar fi unica cauza de ce putini tineri est-europeni tind sa ajunga in Germania. De fapt, multe firme germane angajeaza ingineri ce nu cunosc germana, dar poseda bine limba engleza.

Pe de alta parte, limba germana nu este chiar asa greu de invatat…

Cu citiva ani in urma privisem la un post de televiziune german o secventa unde fosta stea a fotbalului german, Juergen Klinsmann, punea niste sticle cu apa calda linga niste bebelusi intr-un spital. O astfel de actiune privita de un occidental este destul de neobisnuita. Pentru mine, insa, nu era ceva iesit din comun si parca imi spunea inima ca in reportaj merge vorba de Basarabia. Intr-adevar, Jurgen Klinsmann era in vizita in … Republic of Moldova.

Am fost placut surprins, daca se poate spune asa ceva in astfel de situatii, sa aflu ca fostul atacant german are o fundatie de ajutorare a copiilor din Republica Moldova, Romania si Bulgaria. Fundatia se numeste Agapedia si initial se ocupa de ingrijirea copiilor abandonati. In prezent, insa, a deschis la Chisinau si un centru medical mobil “Mobimed”, precum si un centru ginecologic. Centrul medical mobil viziteaza satele in care lipseste complet asistenta medicala, iar cel ginecologic ofera asistenta medicala gratuita femeilor aflate la nevoie.

Multi nemti il socot pe Juergen Klinsmann un pic neconventional, americanizat si deaceea nu il prea au la inima. Pentru mine, insa, Klinsmann nu este numai o fosta stea de fotbal, dar si un om cu inima mare. Poate daca nu a fi facut ceea ce face pentru Moldova nu asi fi remarcat lucrul acesta.

După cum am mai scris în articolul Moldauhafen, cuvântul Moldau este numele în limba germană al Moldovei. Tot Moldau, însă, numesc nemţii și cel mai mare râu al Cehiei, care este un afluent al Elbei având o lungime de 440 km și un debit de 150 m3/sec.

Cel mai cunoscut oraș străbătut de acest râu este însăși capitala Cehiei – Praga. Cine a vizitat Praga cred ca o să încerce sa-și reamintească cum se numea râul ce străbate orașul. Surprinzător o să ajungă la concluzia că, de fapt, râul ce numea Vltava și nu Moldau. Este adevărat – Vltava este numele ceh al acestui râu. Moldau este numit numai de nemţi.

De ce nemții folosesc cuvântul Moldau pentru a numi acest râu nu este pentru mine destul de clar. Cu atât mai mult că însăși denumirea cehă a râului – Vltava – este de origine germanică (Wilth-ahwa - „o apă curată și sălbatică“ ) și nemții nu ar fi trebuit să inventeze o altă denumire.

Tragedie mare in Germania. Un fost elev a unei școli din orașelul Winnenden a ucis ieri, 11.03.2009, 15 persoane (9 elevi, 3 profesoare și trei lucrători a unei firme). Cauzele masacrului nu sunt cunoscute, dar se speculează.

Ca reacţie, unii cer să fie interzise jocurile pe calculator (cele brutale desigur). Alții cer să se schimbe legea de păstrare a armelor, etc. Aceleași discuţii ca în 2002. Atunci de asemenea un fost elev a ucis 16 persoane la un liceu din Erfurt.

Nu vreau să comentez mult pe această temă. Mă întreb dacă astfel de cazuri pot fi prevenite? Aceste persoane sunt bolnave, dar cum pot fi “diagnosticaţi” și în final ajutaţi?

Moldau sau Moldavien este numele Moldovei în limba germană. Interesant este faptul ca nemţii folosesc numele “Moldau” și pentru alte denumiri, decât pentru a identifica mica țarișoară din Estul Europei. Una din acestea este Moldauhafen, ceea ce în traducere înseamnă “portul Moldau”, sau cum ar spune basarabenii, “portul Moldovei”.

Și mai neobişnuit este faptul că Moldauhafen este parte componentă a portului din Hamburg, dar este folosit de flota fluvială a Cehiei. Cine cunoaște puţin harta Europei știe că orașul Hamburg se află la mai mult de 600 km de hotarele Cehiei.

Cum au ajuns cehii să folosească un port din afara hotarelor ţării lor? Conform tratatului de la Versailles din 1919, Germania a fost obligată să închirieze Cehoslovaciei o parte a portului din Hamburg pentru o perioadă de 99 de ani. După destrămarea Cehoslovaciei, portul a fost folosit preponderent de flota fluvială a Cehiei. Acest port este unica ieșire la mare a acestei tări, râul Elba facând legătura dintre Republica Cehă și Moldauhafen din Hamburg.

De ce numesc nemţii acest port Moldauhafen? Probabil este legat de râul Moldau din Cehia. În zilele următoare voi scrie un mic articol și despre acest râu.

Actualul președinte al Germaniei, Horst Koehler, își are într-adevăr rădăcinile în Basarabia. Părinții săi, Eduard Köhler und Elisabeth Köhler, au locuit inițial în nordul Basarabiei, în satul Râșcanovca (aproximativ 30 km la nord de Bălți). În 1940, după ce Basarabia a nimerit în mâinile sovietice în urma pactului Ribbentrop-Molotov, locuitorii de origine germană ai satului au părăsit localitatea.

După aceasta familia Koehler a locuit aproximativ doi ani într-un lagăr de refugiați, iar apoi s-a stabilit în satul Skierbieszów in apropiere de Lublin, Polonia. Aici în 1943 s-a născut actualul președinte german, fiind al șaptelea din cei opt copii ai familiei Koehler.

Horst Koehler este membru al Asociației Nemților Basarabeni din Germania. Una dintre primele vizite oficiale ale sale în calitate de președinte al Germaniei a fost cea făcută la deschiderea Muzeului Nemților Basarabeni. Cine cunoaște limba germană poate găsi mai multe informații despre Asociația Nemților Basarabeni, pe adresa http://www.bessarabien.de/.

Înainte de a deveni președinte al Germaniei, Horst Koehler a fost șeful Fondului Monetar Internațional timp de 4 ani.