LaSer Blog

Locul I la Cupa Institutiilor de Cercetare din Dresda “Dresden-Exists“: 8 jocuri, 8 victorii, 18 goluri!
Primul meu succes in fotbal (in sala). Un pic tirzior, dar mai bine mai tirziu… decit…

Ieri am fost impreuna cu colegii de la servici la catarat… mai jos citeva fotografii de la “eveniment”

Castelul Rammenau este unul din cele 30 de castele din landul german Saxonia. Este o bijuterie de castel situat intr-o regiune foarte pitoreasca la numai 45 km de orasul Dresda, capitala Saxoniei.
Mai jos cateva fotografii de neprofesionist a acestui castel.

Gara centrala de trenuri din Berlin este una din cele mai moderne din lume si cea mai mare din Europa. Mai jos va propun citeva fotografii facute de mine cu telefonul mobil.

Nemtii au un cuvint special pentru “gari centrale” – Hauptbahnhof (la pronuntare litera h nu se pronunta).

Incredibil dar adevarat…- in partea de est a Germaniei (fosta Republica Democrata Germana) mai mult de 50%, mai exact 57% din copii, sint nascuti de mame necasatorite. La aceasta concluzie au ajuns cercetatorii de la Institutul Leibnitz pentru Studiul Geografiei Regionale (Leibniz-Instituts für Länderkunde). In unele regiuni, de exemplu in landul Mecklenburh-Vorpommern, cota ajunge pina la 70%.
Cercetatorilor le vine greu sa explice aceste cifre, deoarece in restul Germaniei procentul copiilor nascuti in afara casniciilor este cu mult mai mic, de aproximativ 25%. Confesiunea religioasa poate explica cifrele mari in Germania de est numai partial. De exemplu in localitatile cu populatie preponderent catolica procentul copiilor nascuti in fara casniciilor este cu mult mai mic decit in regiunile cu populatie preponderent protestanta. O alta explicatie poate fi si politica familiala dusa de regimul comunist in fosta RDG: mamele necasatorite erau avantajate de regim in comparatie cu cele casatorite. Interesant este si faptul ca tendinta de a naste mai multi copii in afara casniciilor s-a observat in Germania de est si inainte de cel de al doilea razboi mondial, adica atunci cind inca politica familiala era unica pentru toata Germania.

De asemenea este important de mentionat ca numarul copiilor nascuti in afara casniciilor este diferit de cel al copiilor ce sint educati numai de catre un singur parinte (de exemplu de mama singuratica), deoarece multe dintre femeile ce au copii nascuti in afara casniciilor nu isi educa copii singure, ci impreuna cu partenerii lor de viata (Freund sau Freundin), care de multe ori nu sint tatii sau mamele biologice ale copiilor.

Surprize, surprize… Laureata premiului Nobel-2009 pentru Literatura este scriitoarea germana Herta Müller. Herta Müller s-a nascut in Romania (Banat). Si-a facut studiile la Universitatea de Vest din Timisoara, specialitatea germanistica. Emigreaza in Germania in anul 1987.

Ar fi fost si mai bine daca ar fi luat premiul un roman…, dar decit nimic, e bine si asa .

Priveam astazi un rezumat al jocurilor de simbata din ligile de fotbal din Germania si am ramas placut surprins sa descoper ca pe tricourile clubului de fotbal St. Pauli (Liga a doua de fotbal germana, 2. Budesliga) era scris cu litere de o schioapa: DACIA!
Mai jos o dovada:

Exista unele locuri in Germania, unde poti uita usor ca aceasta tara este relativ plata din punct de vedere al reliefului. Un astfel de loc este Parcul National “Sachsische Schweiz” (in traducere Elvetia Saxona), care se afla in landul german Saxonia, la est de capitala acestuia, orasul Dresda.

Denumirea isi are originea in secolul al 18-lea, si a fost data de oamenii de arta elvetieni Adrian Zingg und Anton Graff, care fiind angajati ai Academii de Arte din Dresda, au numit astfel regiunea de la estul Dresdei, deoarece avea un relief asemenator cu cel al patriei lor.

Mai jos va propun citeva imagini foto din aceasta regiune extraordinara a Germaniei.

Citeam ieri articolul Irinei Croitor si m-am gandit sa scriu si eu ceva la acest capitol. Fenomenul patrunderii englezismelor in limbile nationale e unul general, ce se simte in toate limbile, cred. Unii lingvisti germani, spre exemplu, bat deja clopotele, dorind sa atentioneze despre pericolul invadarii limbii germane de englezisme/americanisme. Dupa parerea acestora limba germana risca sa dispara peste nu stiu cati ani, daca lucrurile vor continua astfel.

Eu nu sunt asa de pesimista in privinta germanei. O limba cu tradintii adanci nu dispare asa usor. Pericolul poate fi mai accentuat pentru limbile cu o circulatie mai redusa, vorbite de popoare mai mici, ca romana, spre exemplu. Dar si in privinta romanei eu n-as fi pesimista. Nu cred ca englezismele vor patrunde asa de masiv in limba, incat s-o anihileze. In timpul dominatiei sovietice pericolul era mai mare, deoarece se dorea anihilarea constiintei limbii romane si nici nu aveam cunostinte suficiente despre limba. Acum, daca am capatat aceasta constiinta si nimeni nu ne mai impiedica sa studiem limba materna, putem fi optimisti. Engleza e la moda, cum a fost franceza candva, si de aceea multi tineri isi impregneaza vorba cu cuvinte din aceasta limba. Cum franceza n-a stricat limbii romane, asa si engleza nu o va “deteora” in masuri considerabile.

Dar de fapt, vroiam sa scriu despre un alt fenomen asemanator si anume “germanizarea” limbii ruse vorbite de rusii-nemti din Germania. Pana acum eram obisnuita sa am de a face doar cu fenomenul rusificarii, nu si cu cel invers. Ceea ce este caracteristic pentru rusii din Moldova, care nu doresc sa invete limba bastinasilor, este valabil si pentru multi nemti rusofoni din Germania, care desi au ales sa se stabileasca in Germania, continua sa aiba reticente fata de limba germana si modul de viata german. Continua sa vizioneze televiziunea rusa, sa admire produsele rusesti, sa simta si sa gandeasca ruseste. (Nu-i critic pe rusi. Vreau doar sa constat niste lucruri. Bine ar fi ca si moldovenii sa aiba atata respect fata de elementul national.) Dar cu toate acestea, fara sa vrea, vorbindu-si limba, folosesc multe cuvinte germane. Nu pentru a fi “cool” sau la moda, ci fiindca cuvintele rusesti nu pot acoperi perfect sensul multor cuvinte germane, deoarece realitatile culturale sunt diferite.

Inconstient, vorbitorul de limba rusa din Germania simte ca limba lor nu mai acopera perfect realitatea imediata si recurg la germanisme, pentru a se putea exprima mai exact. Spre exemplu, poti auzi spunandu-se: “Mi ezdim v Urlaub”, mai ruseste “Mi ezdim v otpusk.” Cuvantul “Urlaub” are in limba germana o cu totul alta conotatie decat rusescul “otpusk” sau romanescul “concediu”. Acesta este unul din cele mai indragite cuvinte ale nemtilor (campioni mondiali la calatorii), mai ca exista un cult al concediului in Germania. Daca pentru moldoveni “concediu” se asociaza cu conserve-reparatie-lut-nisip-la poarta, pentru nemti “Urlaub” este egal cu agitare, calatorii, noi experiente, aventura, emotii.

Sau alt cuvant care nu are acoperire semantica si emotionala in rusa este germanul “Termin” (in romana “programare”, la medic etc.) Se poate spune ca viata sociala a nemtilor este reglata de aceasta notiune. “Termin” e aproape o lege nescrisa in Germania. Daca in Moldova te poti duce sa-ti rezolvi niste probleme la o institutie, pur si simplu in timpul orelor de primire, in Germania e necesar sa faci “Termin” in majoritatea cazurilor. Nici eu nu pot echivala tot timpul aceasta notiune cu notiunea romaneasca de “programare” si e mai usor sa zic “Termin”. Si numarul acestor cuvinte in germana este destul de mare.

Fenomenul germanizarii limbii materne se observa mai ales la copii, care la scoala vorbesc germana, iar acasa ruso-germana. Unii parinti, patrioti si cu constiinta limbii ruse, se revolta impotriva fenomenului si le cer copiilor sa vorbeasca o rusa pura acasa. Acestora am uneori chef sa le povestesc despre soarta limbii romane din Moldova din perioada sovietica. Cand si copiii si parintii vorbeau o limba moldoveneasca, de neinteles pentru vorbitorii de romana autentica, de peste Prut.

E trist uneori cand vezi ca copilul tau, cu timpul, nu-ti mai vorbeste limba. Pentru limba rusa nu e dramatic, fiindca e un fenomen ce nu se intampla acasa, in Rusia, ci peste hotarele ei, si, deci, nu este un fenomen general, pentru limbile popoarelor ne-ruse aflate sub dominatia limbii ruse, insa, a fost dramatic. Dupa atatia ani de “independenta” mai avem complexul exprimarii, sau mai bine zis al neputintei exprimarii corecte, complex ce vorbitorii de romana din Romania nu-l pot intelege.