Archive for the ‘Familia’ Category

Legi de mintuiala “made in Moldova”

Nu e mare secret ca legile facute de parlamentarii moldoveni nu prea abunda de logica si dreptate! Majoritatea sint facute mai mult de dragul legilor, ori de dragul buzunarului “domniilor” lor sau a acolitilor lor.

Ca sa nu fiu acuzat ca vorbesc de pe pereti, o sa iau un exemplu concret cu care, din motive personale, m-am confruntat intens in ultimul timp: “Legea Nr. 135 din 01.07.2010 pentru modificarea  articolului  2 din Legea nr.  273-XIII din 
9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul
 naţional de paşapoarte“.

Leagea numita mai sus este una foarte scurta, cu 2 articole, dar care abunda de mediocritate si incompetenta (fa click pe imaginea de mai jos sa vezi “legea”). Sa o iau de la capat. (more…)

Primul cuvint scris de un copil de 4.5 ani …. “Google”! :)

Aseara se apropie fiica cea mai mare de mine si imi arata ce a scris. Am pufnit in ris cind am vazut…”Google”. Dupa cite imi aduc eu aminte, este primul cuvint pe care l-a scris singura, fara ajutorul cuiva. Sper sa fie un semn bun :)
Iata asa arata “capodopera” :

Primul cuvint scris la 4.5 ani... Google

Tags: , , ,

Copiii nascuti in afara casniciei: Germania de Est la cota de 57%


Incredibil dar adevarat…- in partea de est a Germaniei (fosta Republica Democrata Germana) mai mult de 50%, mai exact 57% din copii, sint nascuti de mame necasatorite. La aceasta concluzie au ajuns cercetatorii de la Institutul Leibnitz pentru Studiul Geografiei Regionale (Leibniz-Instituts für Länderkunde). In unele regiuni, de exemplu in landul Mecklenburh-Vorpommern, cota ajunge pina la 70%.
Cercetatorilor le vine greu sa explice aceste cifre, deoarece in restul Germaniei procentul copiilor nascuti in afara casniciilor este cu mult mai mic, de aproximativ 25%. Confesiunea religioasa poate explica cifrele mari in Germania de est numai partial. De exemplu in localitatile cu populatie preponderent catolica procentul copiilor nascuti in fara casniciilor este cu mult mai mic decit in regiunile cu populatie preponderent protestanta. O alta explicatie poate fi si politica familiala dusa de regimul comunist in fosta RDG: mamele necasatorite erau avantajate de regim in comparatie cu cele casatorite. Interesant este si faptul ca tendinta de a naste mai multi copii in afara casniciilor s-a observat in Germania de est si inainte de cel de al doilea razboi mondial, adica atunci cind inca politica familiala era unica pentru toata Germania.

De asemenea este important de mentionat ca numarul copiilor nascuti in afara casniciilor este diferit de cel al copiilor ce sint educati numai de catre un singur parinte (de exemplu de mama singuratica), deoarece multe dintre femeile ce au copii nascuti in afara casniciilor nu isi educa copii singure, ci impreuna cu partenerii lor de viata (Freund sau Freundin), care de multe ori nu sint tatii sau mamele biologice ale copiilor.

Casa parinteasca… nu se vinde! (video, Fuego)

Pentru romani casa parinteasca a fost si ramine ceva sfint!


Despre germanizarea limbii ruse… in Germania


Citeam ieri articolul Irinei Croitor si m-am gandit sa scriu si eu ceva la acest capitol. Fenomenul patrunderii englezismelor in limbile nationale e unul general, ce se simte in toate limbile, cred. Unii lingvisti germani, spre exemplu, bat deja clopotele, dorind sa atentioneze despre pericolul invadarii limbii germane de englezisme/americanisme. Dupa parerea acestora limba germana risca sa dispara peste nu stiu cati ani, daca lucrurile vor continua astfel.

Eu nu sunt asa de pesimista in privinta germanei. O limba cu tradintii adanci nu dispare asa usor. Pericolul poate fi mai accentuat pentru limbile cu o circulatie mai redusa, vorbite de popoare mai mici, ca romana, spre exemplu. Dar si in privinta romanei eu n-as fi pesimista. Nu cred ca englezismele vor patrunde asa de masiv in limba, incat s-o anihileze. In timpul dominatiei sovietice pericolul era mai mare, deoarece se dorea anihilarea constiintei limbii romane si nici nu aveam cunostinte suficiente despre limba. Acum, daca am capatat aceasta constiinta si nimeni nu ne mai impiedica sa studiem limba materna, putem fi optimisti. Engleza e la moda, cum a fost franceza candva, si de aceea multi tineri isi impregneaza vorba cu cuvinte din aceasta limba. Cum franceza n-a stricat limbii romane, asa si engleza nu o va “deteora” in masuri considerabile.

Dar de fapt, vroiam sa scriu despre un alt fenomen asemanator si anume “germanizarea” limbii ruse vorbite de rusii-nemti din Germania. Pana acum eram obisnuita sa am de a face doar cu fenomenul rusificarii, nu si cu cel invers. Ceea ce este caracteristic pentru rusii din Moldova, care nu doresc sa invete limba bastinasilor, este valabil si pentru multi nemti rusofoni din Germania, care desi au ales sa se stabileasca in Germania, continua sa aiba reticente fata de limba germana si modul de viata german. Continua sa vizioneze televiziunea rusa, sa admire produsele rusesti, sa simta si sa gandeasca ruseste. (Nu-i critic pe rusi. Vreau doar sa constat niste lucruri. Bine ar fi ca si moldovenii sa aiba atata respect fata de elementul national.) Dar cu toate acestea, fara sa vrea, vorbindu-si limba, folosesc multe cuvinte germane. Nu pentru a fi “cool” sau la moda, ci fiindca cuvintele rusesti nu pot acoperi perfect sensul multor cuvinte germane, deoarece realitatile culturale sunt diferite.

Inconstient, vorbitorul de limba rusa din Germania simte ca limba lor nu mai acopera perfect realitatea imediata si recurg la germanisme, pentru a se putea exprima mai exact. Spre exemplu, poti auzi spunandu-se: “Mi ezdim v Urlaub”, mai ruseste “Mi ezdim v otpusk.” Cuvantul “Urlaub” are in limba germana o cu totul alta conotatie decat rusescul “otpusk” sau romanescul “concediu”. Acesta este unul din cele mai indragite cuvinte ale nemtilor (campioni mondiali la calatorii), mai ca exista un cult al concediului in Germania. Daca pentru moldoveni “concediu” se asociaza cu conserve-reparatie-lut-nisip-la poarta, pentru nemti “Urlaub” este egal cu agitare, calatorii, noi experiente, aventura, emotii.

Sau alt cuvant care nu are acoperire semantica si emotionala in rusa este germanul “Termin” (in romana “programare”, la medic etc.) Se poate spune ca viata sociala a nemtilor este reglata de aceasta notiune. “Termin” e aproape o lege nescrisa in Germania. Daca in Moldova te poti duce sa-ti rezolvi niste probleme la o institutie, pur si simplu in timpul orelor de primire, in Germania e necesar sa faci “Termin” in majoritatea cazurilor. Nici eu nu pot echivala tot timpul aceasta notiune cu notiunea romaneasca de “programare” si e mai usor sa zic “Termin”. Si numarul acestor cuvinte in germana este destul de mare.

Fenomenul germanizarii limbii materne se observa mai ales la copii, care la scoala vorbesc germana, iar acasa ruso-germana. Unii parinti, patrioti si cu constiinta limbii ruse, se revolta impotriva fenomenului si le cer copiilor sa vorbeasca o rusa pura acasa. Acestora am uneori chef sa le povestesc despre soarta limbii romane din Moldova din perioada sovietica. Cand si copiii si parintii vorbeau o limba moldoveneasca, de neinteles pentru vorbitorii de romana autentica, de peste Prut.

E trist uneori cand vezi ca copilul tau, cu timpul, nu-ti mai vorbeste limba. Pentru limba rusa nu e dramatic, fiindca e un fenomen ce nu se intampla acasa, in Rusia, ci peste hotarele ei, si, deci, nu este un fenomen general, pentru limbile popoarelor ne-ruse aflate sub dominatia limbii ruse, insa, a fost dramatic. Dupa atatia ani de “independenta” mai avem complexul exprimarii, sau mai bine zis al neputintei exprimarii corecte, complex ce vorbitorii de romana din Romania nu-l pot intelege.

Dragoste nebuna sau relatie linistita?

Crazy Love by Lynda Hoffman-Snodgrass
Crazy Love by Lynda Hoffman-Snodgrass

Mi-am adus aminte de istoria unei femei ce a cunoscut ambele stari, mentionate in titlu. S-a casatorit din dragoste mare, crezandu-se cea mai fericita din lume. Dupa scurt timp a realizat, insa, ca ceva nu se lega in relatia cu sotul, fericirea risipindu-se incetul cu incetul. Cuplul nu gasea limba comuna, explozii de energie aveau loc mai in fiecare zi, in urma disputelor fara sens si sfarsit. Rezultatul era un sentiment amar si o extenuare fizica si morala. Au trecut prin mai multe despartiri si impacari, dar de fiecare data retraiau acelasi scenariu: fiind impreuna erau nefericiti, dar nici unul fara altul nu puteau – aveau o dragoste nebuna. Intr-un final, femeia s-a hotarat: s-a despartit definitiv de sot, simtind ca nu mai are forte pentru un nou inceput in comun.

Si acest sfarsit a facut posibil un nou inceput: dupa un timp a gasit un nou prieten. Pe cand isi povestea istoria sa, era deja de multi ani re-casatorita. «Sunt fericita si am impresia ca il cunosc de-o viata. Am acum sentimentul dragostei linistite si fericite, care imi da siguranta, incredere in sine si ma ajuta sa traiesc», era constatarea personajului nostru.

Dragostea nebuna apartine, dupa parerea mea, de prima faza a relatiei, cand descarcarile de energie pasionale sunt benefice, cu timpul, insa, poate aparea extenuarea si oboseala morala. Incerc sa fixez doua variante posibile de evolutie a acestui tip de iubire. Cea fericita ar fi cand «dragostea nebuna» evolueaza si se transforma intr-o dragoste linistita si statornica, ce asigura cuplului un sentiment de fericire, de siguranta si implinire.

A doua varianta este cea in care partenerii sunt extenuati, deoarece relatia a consumat mult prea multa energie, mai multa decat a generat. Si dragostea moare, fara a mai avea ocazia de a trece intr-o alta faza, iar relatia esueaza. In abele cazuri «dragostea nebuna» este o dragoste de scurta durata. Dragostea fericita, pentru o viata, dupa parerea mea, e cea linistita.

Ar putea exista, de ce nu, si o a treia varianta – spre exemplu un cuplu, la anumite etape ale vietii, sa treaca repetat prin ambele stari ale sentimentului. Ar fi posibil… Daca starile alterneaza de la sine, firesc, fara a pereclita relatia, e o varianta fericita, aproape ideala. Unii oameni au nevoie de ambele stari. Depinde de temperament pe semne. Important, cred, este ca dragostea sa fie fericita si sa reziste! Fiindca numai dragostea fericita sustine fiinta, dandu-i sentimentul satisfactiei depline.


Tags: ,